„Degustătoarele” mi-a amintit de vechii paharnici din Moldova și Țara Românească, aceștia având ca îndatorire degustarea băuturilor destinate domnitorilor pentru a se asigura că nu vor fi otrăviți.
În romanul Rosellei Postorino, a avea titlul de „degustătoare” înseamnă să faci parte dintr-un grup select de zece femei care mănâncă aceeași mâncare ca a lui Hitler. Totul are același scop – de a preveni otrăvirea Führer-ului.
Inspirat din povestea reală a lui Margot Wölk, romanul o are ca personaj principal pe Rosa Sauer, rămasă orfană în urma bombardamentelor asupra Berlinului. Ea îl cunoaște pe Gregor, care îi devine soț, iar, în urma plecării acestuia pe front, Rosa se mută cu socrii ei.
Viața ei se schimbă într-o dimineață atunci când soldații SS o iau cu ei la cazarmă pentru a deveni una din degustătoarele lui Hitler.
Alături de alte nouă femei, Rosa mănâncă mai bine decât ar fi sperat, dar trăiește mereu cu teama că riscă moartea prin otrăvire.
"Să lucrezi pentru Hitler, să-ți sacrifici viața pentru el, nu asta făceau toți germanii? Dar că aș putea ingera mâncare otrăvită și să mor așa, fără să fiu împușcată sau în urma unei explozii, Joseph nu putea să accepte așa ceva. O moarte în surdină, în afara scenei. Aș fi murit ca un șobolan, nu ca un erou. Femeile nu mor ca eroii."
"Dacă în ziua precedentă ar fi putut să pară o inaugurare sau o repetiție generală, începând din acel moment munca noastră de degustătoare începuse în mod oficial."
Deși sunt niște „cobai” așa cum recunoaște și Rosa, ea alături de celelalte degustătoare încep să se cunoască, să lege prietenii și alianțe, să devină rivale în scurtul timp petrecut împreună. Zi de zi, degustătoarele sunt duse cu un autobuz în cazarmă, unde le sunt servite feluri de mâncare diferite, iar seara se întorc la casele lor, fericite că au supraviețuit încă unei zile, dar și întrebându-se care dintre ele va fi prima „căzută la datorie”.
"Mama obișnuia să spună că, atunci când mănânci, te lupți cu moartea."
Rosa este un personaj contradictoriu, care deși nu susține viziuniea lui Hitler, lucrează pentru binele acestuia. De asemenea, în lipsa soțului ei, pe care ajunge să îl creadă mort, dezvoltă o pasiune pentru unul dintre soldații care o păzeau pe ea și pe celelalte degustătoare. Cei doi au o aventură, cu un viitor incert. În final, Ziegler o ajută pe Rosa să fugă înapoi în Berlin pentru a-și salva viața.
În general, îmi plac romanele de acest gen, pentru modul în care sunt descrise evenimentele din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Totuși, romanul de față mi s-a părut puțin romantizat, iar personajul Rosa destul de slab în anumite momente, fără să realizeze uneori că moartea poate surveni în orice clipă. Cred că a realizat care sunt riscurile, în momentul în care se intoxică cu miere, crezând că va muri și dorindu-și să trăiască.
Romanul „Degustătoarele” a fost publicat de Editura Trei și îl puteți găsi aici.