„Dispariția lui Annie Thorne” – C.J. Tudor

by Oana Lambrache

"Dar asta e viața. O promisiune. Nu o garanție. Ne place să credem că avem totul rânduit în viitor, dar avem doar o rezervare. Viața poate fi anulată în orice moment fără vreun avertisment, nu primești banii înapoi, indiferent de cât timp ești pe drum. Chiar dacă abia ai avut timp să admiri peisajul."

Acum un an citeam „Omul de cretă”, romanul de debut al autoarei C.J. Tudor, un thriller spumos, pe care l-am asemănat romanelor lui Stephen King. Despre „Omul de cretă” puteți citi mai multe aici.

De multe ori, al doilea roman al unui autor nu se ridică la nivelul primului, autorul încercând să se autodepășească și reușind să scrie un roman de „umplutură”. Spre bucuria mea, cel de-al doilea roman al autoarei, „Dispariția lui Annie Thorne” s-a dovedit a fi, după opinia mea, la fel de bun, chiar mai bun dacă e să mă iau după notele date pe Goodreads (4, respectiv 5).

Orășelul Arnhill este unul cât se poate de banal, comunitatea gravitând în jurul minei, care este singura sursă de venit pentru mulți locuitori.

Totuși, în acest orășel plictisitor are loc dispariția unei fetițe de opt ani – Annie Thorne, care se întoarce acasă după vreo 2 zile, fără să mai fie ea însăși. Singurul care observă schimbarea este fratele ei Joe, cel care se simte vinovat de dispariția fetei alături de prietenii lui.

"Stephen Hurst - sadic, imoral, dar deștept. O combinație periculoasă. Nick Fletcher - nu era un băiat inteligent, însă era foarte furios. Chris Manning - strălucit, traumatizat, pierdut. Și tu - cel secretos. Parai loviturile folosindu-te de cuvinte."​

După zeci de ani, Joe alege să se întoarcă în Arnhill pentru a afla adevărul care leagă schimbarea surorii lui și mina din oraș.

El obține postul de profesor de engleză la școala din oraș, încercând să sape în trecut pentru a afla ce este atât de special cu mina, având în vedere că sora lui nu a fost singurul copil afectat în urma „vizitei” în mină. Planurile îi sunt date peste cap de vechiul său prieten Hurst, de fata pe care iubea în adolescență Marie și de Gloria – recuperatorul pus pe urmele lui din cauza datoriilor acumulate la poker.

Deși are probleme cu alcoolul și jocurile de cărți, Joe este un personaj ok, care se face plăcut prin prisma meseriei – profesor și a faptului că încearcă să îi ajute pe copiii mai puțin populari din școală (motiv pentru care își pierde job-ul).

Inițial am fost extrem de curioasă să aflu povestea lui Annie (curiozitate care a rămas până la final), povestea lui Joe despre trecutul lui, prietenii lui și mustrările de conștiință m-au atras mai mult. 

Acțiunea romanului se desfășoară pe două planuri cronologice – anii ’90 și prezent, capitolele alternând, astfel încât să aflăm detalii din toate unghiurile fără ca finalul să ni se dezvăluie prea devreme. 

Avem de-a face cu ceva elemente supranaturale, la care nu m-am așteptat, dar care au fost îmbinate elegant cu restul acțiunii, fără să fie forțate în poveste.

Romanul a fost publicat de Editura Nemira și îl puteți găsi aici în format fizic sau aici în format electronic. 

Leave a Comment

*Folosind acest formular ești de acord cu prelucrarea datelor cu caracter personal.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Te-ar putea interesa

Textul nu poate fi copiat!