În momentul în care scriu acest articol, sunt mamă de 10 zile, așa că experiența mea nu este prea mare în ceea ce privește îngrijirea unui bebeluș.
În schimb, experiența alăptării este una care te schimbă ca femeie indiferent de perioada pentru care reușești să alăptezi.
Chiar dacă alegi să alăptezi, chiar dacă nu, din orice motiv ai avea, ești în continuare mamă. La fel cum ești mamă și dacă alegi să naști natural sau prin cezariană.
A fi mamă nu ar trebui să fie condiționat de nimic. Ești mamă pur și simplu.
Din păcate, văd în jurul meu, mai ales în online, tabere de mame și femei aflate de o parte și de alta a tot ceea ce ține de o sarcină. „Nu face asta sau cealaltă…”, „Cum? Nu alăptezi, dar trebuie să încerci…”, „Nașterea naturală te face mamă…” etc. Puține sunt femeile care nu judecă și se gândesc că fiecare alegere are la bază un motiv, chiar dacă e vorba numai de confortul mamei.
Poate că izolarea ne-a făcut mai abili într-ale online-ului, dar ne-a răpit din empatie.
Poate printre cele mai dezbătute subiecte pe care le-am citit este cel al alăptării. Personal sunt pro alăptare, dar pot înțelege de ce unele mame aleg sau sunt nevoite să hrănească bebelușul cu lapte praf. Mai ales când vezi puiul de om plângând și tu, ca mamă, nu poți să îl liniștești și să îl hrănești.
Am ales câteva mese de lapte praf la puțin timp după ce am ajuns acasă pentru că nu mai știam ce să fac și nu reușeam să depășesc durerile și rănile provocate de o atașare incorectă. Apoi, am încercat să caut soluții pentru problema mea. La 2 noaptea, completam un formular online și ceream ajutor. A doua zi, un consultant în alăptare a venit acasă și m-a ajutat – am respirat ușurată dupa 9 zile de chin, am stat cu spatele drept și relaxat, am primit sfaturi și înțelegere, informații prețioase despre cum să fac din alăptat un moment frumos pentru mine și pentru copil.
60 de minute cu un consultant pot face minuni.
Uitându-mă la zilele în care m-am chinuit cu alăptarea, aș vrea să pot schimba un singur lucru – aș vrea să fi chemat consultantul mai devreme. Numai că nu mi-am închipuit că va fi cel mai dificil lucru pe care îl voi face ca mamă, m-am gândit că e normal să doară (cel puțin la început).
Ajunsesem să mă simt ca o „legumă”, care se uita cu ochii goi la un copil care plângea și pe care nu îl putea hrăni. Astăzi, după 2 zile, mă uit la un copil fericit, care doarme în brațele mele în timp ce scriu aceste rânduri, văd un copil liniștit și mă văd pe mine liniștită atunci când mă privesc în oglindă.
4 comments
Mulțumesc pentru acest articol, Oana! Sigur îmi va fi de folos cândva! Sper că acum ești bine ❤️
Cu drag! Acum, suntem mai bine, suntem pe drumul cel bun! <3
[…] alăptat am mai scris, dar cel mai important lucru pe care trebuie să îl ținem minte este că, indiferent […]
[…] Am început săptămâna trecută o mini-serie despre lucruri pe care aș fi vrut să le știu înainte de a avea un copil. V-am povestit până acum desprer sarcina și cum a decurs pentru mine și despre alăptat, despre care am mai scris și aici. […]