"Era într-o țară o femeie care se numea Reghina. Și femeia aceasta nu era desăvârșită, căci ascundea în suflet o vină mare. Ea se temea de Dumnezeu și se abătea de la rău. A născut șase fii și șase fiice. Pe alți doi copii n-a putut să-i aducă pe lume. (...) Și femeia aceasta era mai neînsemnată decât toți, o slujitoare, o slujnică de alb, care-ar fi putut fi în tot ceasul alungată."
Am citit de nerăsuflate romanul Ioanei Nicolaie și, deși au trecut câteva zile de când l-am terminat, simt că mi-ar mai trebui câteva să îmi revin. „Cartea Reghinei” spune povestea adolescentei Reghina, de nici 16 ani, care este măritată de părinți, așa cum presupunea tradiția odinioară. După 3 ani care au durat cât o vară însorită, viața Reghinei capătă noi sensuri, atunci când naște primul copil, căruia îi urmează alți 11 și când descoperă trădarea soțului ei, Damian, și suferința la care el o supune, prin bătăi repetate.
"Cum aveam să-l mai iubesc eu pe Damian? Numai îngheț vedeam înainte, vara se făcuse pulbere și nu mai avea nicicând să înceapă."
Reghina își vede în continuare de viața ei, fiind conștientă de rolul ei în societate și în viața lui Damian, dorindu-și numai ca cei 12 copii ai ei să fie bine.
"... eu m-am făcut scorbură în grădina asta tot mai pleșuvă. Genunchi noduroși, nici nu mai pot sta pe ei, pete mari, mlăștinoase, pe obrajii la care nu mai am vreme să mă uit și niște crengi cojite în loc de brațe."
Mi-a plăcut romanul Ioanei Nicolaie, pentru că m-a răscolit și mi-a oferit o fereastră spre o Românie arhaică, în care femeia nu avea drepturi (sau nu îi erau respectate), în care femeia era supusă bărbatului și redusă la 2 roluri – mamă și gospodină și în care bătaia era activitate zilnică pentru femei. „Cartea Reghinei” are multă suferință între paginile ei, atât de multă încât îți vine să închizi cartea și să o lași undeva în întuneric, te face să îți pui întrebări despre lumea de acum câțiva zeci de ani, despre societatea care accepta și care încă acceptă violența asurpa femeii, asupra copiiilor. Și atunci te enervezi și redeschizi cartea să vezi unde ajunge râul vieții Reghinei și al copiiilor ei.
Vă recomand și „Pelinul Negru” – o carte la fel de tulburătoare!
Cartea a fost publicată de Editura Humanitas și o puteți găsi aici.
3 comments
Pare tare faină 🙂 am notat-o pe lista mea de lectură!
Ar iesi o echipa de fotbal FC Reghina pe cinste. Mi-a starnit curiozitatea, o pun si eu pe lista.
Este un roman tulburător! Sper să vă placă! Recomand și „Pelinul Negru” de aceeași autoare.