Îmi plac romanele scrise de autori români, pentru că păstrează cumva aerul vechi al comunismului și pentru descrierile ample ale oamenilor și orașelor. Personal, acesta mi s-a părut a fi singurul punct forte al romanului „Sebastian, ceilalți și-un câine” – detaliile minuțioase ale personajelor și ale acțiunilor lor.
Personajul principal este Sebastian – funcționar la primărie. Este burlac, dar are grijă de Pip, câinele său bolnav, visând la o carieră de scriitor. De cealaltă parte se află Grațiela – femeie inteligentă și prezentatoare tv, dar fără noroc în dragoste, fiind despărțită (nu divorțată) de ceva timp de soțul ei infidel. Destinele celor 2 se împletesc, pe fondul poveștilor „celorlalți”: prieteni, familie, colegi de muncă.
Spre rușinea mea, după aproape 200 de pagini, am renunțat la romanul început acum 2 luni 🙁 Pur și simplu, nu m-a prins povestea, presărată din belșug cu expresii colorate și nici personajele, care păreau cumva împinse la extrem prin acțiunile lor.
Găsiți cartea publicată de Editura Polirom aici.