Jurnal de cititoare

„Omul de cretă” – C.J. Tudor

"Moartea era ceva final și absolut și nimeni nu avea ce să facă pentru a schimba situația."

În vara anului 1986, Eddie, Gav, Hoppo, Mickey și Nicky sunt cei mai buni prieteni, cea mai importantă grijă a lor fiind bîlciul și diversele moduri în care să își piardă timpul împreună. Gav primește de ziua lui o cutie cu cretă, iar cei 5 prieteni dezvoltă un cod secret cu oameni de cretă de diferite culori.

Totul se schimbă atunci când aceiași oameni apar desenați cu cretă albă și îi conduc pe copii la găsirea unui cadavru fără cap.

"Orice puști vrea să găsească un cadavru. Un copil de doisprezece ani și-ar dori și mai mult să găsească o navă spațială, o comoară îngropată sau o revistă  porno. Voiam tare mult să găsim ceva groaznic în ziua aia. Și așa a fost. Nu sunt sigur dacă ne-am dat seama cât de oribil avea să fie."

În lipsa unor probe concludente, poliția crede că victima este o adolescentă de 17 ani care avea o relație cu unul dintre profesori – domnul Halloran – iar sinuciderea acestuia îi face pe pilițiști să creadă că presupunerile lor sunt adevărate.

"Credem că vrem răspunsuri. Dar de fapt ne dorim răspunsurile bune. Așa e natura umană. (...) Problema e că nu poți alege adevărul. Adevărul are obiceiul de a fi pur și simplu adevăr."

În 2016, Eddie locuiește în casa în care a crescut, ajungând să fie un profesor singuratic, fără familie, având grijă de pisica mamei lui din când în când. Dupa 30 de ani, trecutul încă îl urmărește, iar când Mickey, vechiul său prieten din copilărie, reapare cu noutăți despre crima pe care au descoperit-o cu zeci de ani în urmă, Eddie primește o scrisoare cel puțin stranie.

"Un desen cu un om cu un laț în jurul gâtului. E desenat în creion colorat, ceea ce e greșit."

Și Eddie nu este singurul care primește desenul acuzator. Toți prietenii lui primesc aceaași scrisoare, care îi reunește pe cei 5 în orășelul în care au crescut, încercând să descopere adevărul și să își salveze viețile

"Acestea sunt lucrurile care ne călesc: nu lucrurile pe care le schimbă, ci cele pe care nu reușim să le schimbăm."

Finalul romanului de debut al lui C.J. Tudor ne dezvăluie adevărul despre crima din pădure și felul în care unul din copii s-a implicat (poate prea mult) în găsirea cadavrului și păstrarea unor probe importante.

Găsiți cartea publicată de Editura Nemira aici.

Nota Goodreads: 4/5

Un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll Up
Don`t copy text!